Pentru copii şi părinţi

eu şi puiuţul meu În momentul de faţă sunt mămică de aproape un an şi 4 luni, timp în care m-am confruntat cu diferite situaţii şi probleme în ceea ce priveşte sănătatea şi trăirile fetiţei mele şi sunt sigură că o să mă confrunt şi de acum încolo. Astfel, aş vrea să împărtăşesc experienţa mea de până acum (pe parcurs şi pe cea viitoare) şi altor părinţi prin intermediul câtorva sfaturi. Sunt lucruri pe care şi mie mi-ar fi plăcut să le ştiu, mai ales că nici măcar medicul de familie nu mi le spusese  (unde este cazul). Ce ţine de sănătate, sunt lucruri spuse de medicul pediatru al fetiţei mele şi verificate pe internet de mine şi alţi aproapiaţi ai mei care au copii. Dar, nu vă lasaţi niciodată în spusele cuiva, dacă nu întrebaţi si medicul!!!

Aşadar,

Vigantolul (vitamina D3):    -nu se admnistrează din aceeaşi sticluţă mai mult de 3 săptămâni. După aceste 3 săpt,  aruncaţi sticluţa şi cumpăraţi alta, sau cereţi medicului reţetă. Se eliberează gratuit. S- a demonstrat că după 3 săpt. de la deschidere, nu mai are acelaşi efect. Păstraţi-l întotdeauna la întuneric, lumina îi distruge proprietăţile.

-se administrează până la vârsta de 2 ani, după un an cu precădere în perioadele reci.

Tomatele: nu se dau de prima dată când bebeluşului i se introduc supicile. Sunt foarte alergenice! Eu i-am dat fetiţei mele de la început, fără să ştiu că tocmai asta îi făcea rău. Avea (încă are) dermatită atopică, iar roşiile fac parte din categoria alimentelor care întreţin aceată boală de piele. Chiar şi copiilor sănătoşi ar trebui să li se introducă mai târziu, după 6 luni.

Brânza calcică: se obţine dintr-un litru de lapte fiert şi 8 pastile de calciu lactic. Când laptele începe să fiarbă, se adaugă pastilele mărunţite, şi se amesteca bine, până se brânzeşte, preferabil cu telul sub formă de pară. Se pune la scurs în tifon curat, cumparat de la farmacie.

Mucilagiul de orez se dă la copiii care nu iau în greutate, încă de la vârsta de 2 luni. La 1 l de apă se pune o lingură de orez şi se fierbe timp de o oră (din momentul în care dă în clocot). Se dă totul prin blender până devine o pastă foarte subţire şi se adaugă peste lapte, în biberon, când daţi la bebe să mănânce. Dar recurgeţi la metoda hrănitului cu mucilagiu doar dacă este necesar. Luptaţi cât mai mult să alăptaţi!

Dacă nu aveţi posibilitatea să mergeţi la medic atunci când copilul vă face diaree (diareea nu înseamnă un scaun subţire, ci mai multe scaune subţiri în aceeaşi zi) , faceţi-i o supică mai consistentă de orez, fiert bine, şi morcov (se poate da încă de la 4 luni).

– Uneori cearcănele prea mari şi permanente la copii pot însemna asimilarea grea de proteine. Consultaţi medicul, faceţi un set de analize şi descoperiţi cauza lor.

– Dacă bebeluşul dvs prezintă anumite erupţii pe piele, mai ales pe faţă, iar acestea apar din nou după un anumit tratament cutanat, e posibil ca el să sufere de dermatită atopică. Cereţi medicului un set de analize, pentru a depista cauza exactă. Fetiţa mea a început de la vârsta de 3 luni să sufere de această boală, fără să ştiu. Prima dată am primit de la medicul de familie un unguient, după ce acesta şi-a făcut efectul, eczema a părut din nou. Am mers la dermatolog şi mi-a spus de această boală de piele. În urma analizelor făcute s-a constatat ca suferă de anumite alergii. Abia ulterior mi-a spus medicul pediatru de ce alimente trebuie să o feresc pe fetiţa mea pentru a ţine boala în frâu.

Alergiile, mai ales la copiii cu dermatită atopică sunt date de următoarele alimente:

– fructele cu seminţe mici (toate fructele de pădure, şi deci CĂPŞUNELE, kiwi)

– tomatele

– gogoşarii (şi alte legume şi fructe de culoare roşie, dar nu toate, trebuie testate. De exemplu fetiţa mea-are dermatită atopică- nu face alergie la sfecla roşie, la cireşe, vişine)

– toate speciile de peşte

– albuşul de ou

– laptele de vacă şi citricele (până la vârsta de un an)

Alţi factori ce favorizează apariţia dermatitei atopice sunt: praful (mai ales acarienii din pernele vechi), lâna, fibrele sintetice, transpiraţia în exces, băile fierbinţi (trebuie făcute băi călduţe şi foarte rapide etc.), temperatura ambientală ridicată, unele săpunuri (la copiii atopici trebuie folosit săpun şi şampon neutru, fără parfum şi coloranţi).

P.S. Dacă aveţi întrebări, lăsaţi-le sub formă de comentariu, pot răspunde în limita cunoştinţelor şi experienţei  mele😉.


Pentru copiii atopici:

Dermatita atopică este o afecţiune cronică a pielii şi apare în special la copiii mici. De unde-i vine numele? „Dermatita” înseamnă inflamaţia pielii, iar „atopic” se referă la bolile ereditare. Cauzele acesteia nu sunt în totalitate cunoscute, însă, creşterea numărului de cazuri în ultimii ani a făcut ca afecţiunea să fie pusă şi pe seama factorilor de mediu, cum sunt poluarea, stresul, alimentele alergene, polenul şi acarienii, îmbrăcămintea din lână sau fibre sintetice, unele săpunuri, apa fierbinte sau căldura excesivă. Pielea afectată de dermatita atopică se inflamează şi cauzează
mâncărimi, roşeaţă, papule şi cruste.

Primele semne apar între două şi şase luni, cel mai adesea la trei luni, însă există cazuri în care sugari mai mici au fost diagnosticaţi cu această afecţiune cutanată. În peste 60% din cazuri, dermatita atopică se instalează la vârste mai mici de un an şi numai în jumatate de cazuri simptomele dispar până la pubertate. Leziunile apar mai ales la nivelul scalpului şi feţei, dar când copilul începe să meargă, se extind şi la genunchi, palme sau coate.

Dacă micuţului tău i-a apărut o iritaţie pe faţă, care îi produce mâncărimi şi nu trece în timp, du-l la un control. Diagnosticul se pune în urma examenelor clinice, de obicei analizele de laborator nu sunt necesare. S-a observat că boala se poate asocia altor manifestari alergice, cum sunt astmul, febra fânului sau intoleranţa la lactoză. Dermatita atopică nu poate fi vindecată, dar în majoritatea cazurilor simptomele se ameliorează în timp. S-a constatat că eliminarea alergenilor alimentari duce, în timp scurt, la vindecarea leziunilor cutanate.

Dacă, pe parcursul alăptării, mama are o concentraţie crescută de vitamina C în organism, copilul va fi mult mai puţin expus riscului de a dezvolta dermatita atopică.

Pentru că dermatita atopică este o afecţiune de natură genetică, îţi poţi lăsa copilul să se joace cu ceilalţi micuţi, boala nu e contagioasă!

sursa: http://www.benessere.ro

Noi am descoperit dermatita Mariei pe la vârsta de 3 luni jumătate, dar cu greu am reuşit să o „ţinem în frâu”, pentru că nu am aflat de la început factorii care îi făceau rău. A început cu mici bubiţe roşii pe faţă (mai mult ca nişte pete), neieşite în relief, adunate pe o arie micuţă. Nu am dat prea mare importanţă pentru că ne confruntasem şi cu dermatita specifică nou-născutului, crezând că a revenit, mai ales că nu avea nimic pe restul corpului. Dar în 2 săptămâni s-au extins, au crescut, devenind bubiţe lichide, apoi pielea a început să se exfolieze, dar asta cred că şi din cauza greşelii pe care am facut-o eu (tapetam din când în când cu ceai de muşeţel, despre care mi-a zis doctorul că ajută la creşterea eczemelor). Am fost la medicul de familie şi ne-a prescris „Advantan”, care a ajutat la dispariţia eczemelor. Dar după o perioadă au reapărut, deci ne-am dat seama că este o cauză mai serioasă, aşa că am fost trimisă cu fetiţa la dermatologie.

încă mai avea semnele dermatitei atopice
Maria, 7 luni

Acolo medicul a pus diagnosticul de dermatită atopică, ne-a prescris „Locoid” şi mi-a dat sfaturi pentru igiena corporală a Mariei şi a mediului său înconjurător. Zis şi făcut. Am dat-o 7 zile cu Locoid şi am început să o spăl doar cu un gel neutru, fără săpun, parfum şi coloranţi (Lipikar Sydnet, de la La Roche Posay), iar după baie o dădeam cu cremă-balsam de la aceeaşi firmă (Lipikar balm). Nu o îmbrăcam cu lână şi materiale sintetice, îi făceam băiţe scurte şi călduţe, ştiam că apa prea caldă favorizează dermatita. O perioadă a fost bine, dar semnele au apărut din nou. M-am hotărât să merg la pediatru să cer un set de analize. Valoarea imunoglobulinei E a ieşit foarte mare, ceea ce, mi-a spus pediatrul, arată predispoziţia la anumite alergii. Analizele speciale care se fac pentru depistarea alergiilor nu se fac la copii aşa mici şi am hotărât, împreună cu medicul, să testăm dacă îi priesc sau nu unele alimente, care deobicei sunt alergenice, cum ar fi: tomatele, gogoşarii, albuşul de ou, peştele, kiwi, fructele de pădure (cu precădere căpşunele şi zmeura), în general fructe şi legume roşii cu seminţe mici. Am renunţat astfel la roşii, pe care i le puneam în supici, la peşte şi kiwi, pe acestea i le dădeam până atunci frecvent (avea 10 luni când am facut analizele). Deşi îmi era jenă, îi rugam pe apropiaţii noştri să nu îi mai dea pupic pe faţă, pentru că adulţii sunt purtători de mulţi microbi. Am simţit o mare diferenţă, reuşisem în sfârşit să ţinem dermatita în frâu, nu se mai manifestă cutanat.

Maria are acum 2 ani, iar de la 10 luni nu mai avem probleme, deşi cred ca mai are încă această dermatită, se spune că nu dispare sub 4 ani. O spăl de aproximativ un an numai cu şampon Johnson’s şi săpun Johnson’s bed time. De ceva timp îi mai dau tomate, gogoşari, albuş din când în când şi boala nu se manifestă, dar e vară şi din câte am înţeles, în perioada caldă nu mai apar eczemele atopice, deşi boala încă există în organism. De la peşte încă îi mai apar bubiţe, dar puţine.

Dar e posibil ca nu la toţi copiii dermatita atopică să ţină şi de alimente, cum este la fetiţa mea. O simplă igienă cu săpunuri neutre şi statul departe de praf, acarieni, lână şi materiale sintetice potfi suficiente. Băiţele trebuie să fie scurte şi doar sub formă de duş, copilul nu trebuie să stea în apa cu săpun şi mizerie. Oricum trebuie făcute investigaţii mai amănunţite şi testate reacţiile copilului la alimente şi mediul înconjurător, căci dermatita atopică nu are cauze concrete.

P.S. Dacă aveţi întrebări, lăsaţi-le sub formă de comentariu, pot răspunde în limita cunoştinţelor şi experienţei  mele😉.

Papa pentru cei mici:

snow-white-pie

La 4 luni începe diversificarea mâncărurilor și pentru  cei mici. Dar nu faceți aceeași greșeală pe care am făcut-o eu! Începând să o hrănesc cu alimentele specifice varstei, mi-am dat seama că Maria era agitată la masă, erau prea multe lucruri noi deodată pentru ea! Devenise, probabil, bulversată: de la simplul lăptic din biberon, trebuia acum să se chinuie să mănânce nu știu câte feluri noi într-o zi. Neluând în greutate suficient, ar fi trebuit să încep doar cu lapte cu cereale, însă acest lucru l-am aflat mai târziu😦. Am început însă cu o supică de morcov, apoi morcov cu rădăcinoase albe ( țelină, păstârnac, pătrunjel) și cu o bucățică mică de cartof, lucru care, de altfel, este firesc pentru copiii care iau normal în greutate (Cartoful conține mult amidon, și de aceea nu trebuie pus mult, chiar de evitat la bebelușii grăsuni. Ceapa se va pune abia de la vârsta de 6 luni, este acidă și diuretică. Carnea tot de la 6 luni, și doar cea albă, de pui (piept), carnea roșie se digeră greu, dar se poate da de la 9 luni, de vițel. Carnea de porc ar trebui interzisă pâna la 3 ani, nu e prea sănătoasă).

Alergiile, mai ales la copiii cu dermatită atopică sunt date de următoarele alimente:

– fructele cu seminţe mici (toate fructele de pădure, şi deci CĂPŞUNELE, kiwi)

– tomatele

– gogoşarii (şi alte legume şi fructe de culoare roşie, dar nu toate, trebuie testate. De exemplu fetiţa mea-are dermatită atopică- nu face alergie la sfecla roşie, la cireşe, vişine)

– toate speciile de peşte

– albuşul de ou

– uneori nucile, alunele (fetiţa mea nu este alergică la acestea)

– mierea de albine naturală

Unii specialişti spun că această dermatită atopică poate să se diminueze după vârsta de doi ani, să dispară la 4 ani, sau să fie întâlnită chiar şi la pubertate, şi foarte rar la persoane adulte, dar totul este în funcţie de organismul fiecărui copil în parte, de cum evoluează, de cum se hrăneşte.

Așadar, voi încerca să redactez un „meniu” pe care l-am folosit în alimentația fetiței mele și care sper să fie de folos multor parinți.

4-64-6 luni:

-supici, așa cum am scris mai sus, care se pot păstra la frigider pentru 3 zile, nu mai mult, căci își schimbă gustul pentru că nu se pune sare (până la un an!). Eu le păstram (încă le mai păstrez) la congelator pentru mai mult timp. Am observat că astfel nu își schimbă gustul, și, din câte știu eu, nici proprietățile.

piure de broccoli şi cartof,

piure de morcov pe aburi (e foarte sănătos dacă facem legumele pe aburi, fie în aparatul electric cu aburi- steamer, fie în oala specială pentru aburi). Pentru ca piureul să iasă moale, adăugăm o lingură de apă fiartă şi o linguriță de ulei, preferabil de măsline; dacă nu aveţi posibilitatea să fierbeţi morcovul în aburi, se fierbe pur şi simplu în apă, după metoda clasică.

iaurt natural de vacă, fără fructe!!!, fără lapte praf (atenţie,există în comerţ şi iaurt cu lapte praf!).

măr dat pe răzătoarea pentru fructe (preferabil din sticlă), cu biscuiţi, dar să fieFĂRĂ GLUTEN!

cereale fără lapte care se fac cu apă, în cazul copiilor alăptaţi la sân, sau chiar cu lapte de sân, dacă puteţi, sau cereale cu lapte, dar fără gluten, pentru 4 luni, în cazul în care oricum bebeluşul consumă lapte praf.

piure de măr la cuptor

Pe lângă acestea, se poate introduce brânza calcică, DAR doar la sfatul medicului!!! (vezi pagina cu sfaturi pentru mămici)

Eu i-am dat fetiței mele și orez, căci nu lua bine în greutate. Orezul se alege și se spală bine, se fierbe mai mult, până poate fi sfărâmat cu ușurință între degete. I-l dădeam simplu sau cu puțin lapte.

6-86-9 luni:

Supică de pui cu legume:

un piept de pui,

un morcov,

o bucăţică de ţelină/păstârnac/ pătrunjel rădăcină,

ardei gras ,

roşii (de acum sunt permise şi tomatele, dacă bebeluşul nu este alergic; nu folosiţi încă gogoşari, sunt greu de digerat)

o ceapă mică ( este permisă de la 6 luni),

pătrunjel verde,

mărar

2 linguri ulei de măsline sau de floarea-soarelui

Puneţi carnea fără piele (pielea conţine prea mult colesterol pentru un bebeluş) la fiert şi după ce dă în primul clocot, aruncaţi apa, înlocuind-o cu alta caldă, nu rece, să nu se întărească carnea. Fierbeţi apoi carnea bine (spumind apa dacă mai este nevoie), fără sare, apoi adăugaţi legumele. Puneţi ceapa înaintea celorlalte legume, căci fierbe mai greu. Ardeiul să fie tăiat felii lungi (peştişori), pentru a-i putea decoji după ce au fiert ( coaja dă gust amar). Cu 10 minute înainte să închideţi ochiul, puneţi pătrunjel verde şi mărar. Uleiul se pune după ce pasăm supica, nu la fiert, ca să nu îşi piardă din proprietăţi.  În cazul bebeluşilor mai puţin grăsuni se poate pune şi orez în supică, o dată cu legumele.

Piure de conopidă/broccoli cu cartof:

1 cartof

o bucată de conopidă/ broccoli cam cât cartoful de mare

Puneţi la fiert  mai întâi cartoful, şi abia după 5-10 minute de fiert puneţi şi conopida sau broccoli, după care lăsaţi să fiarbă 10-15 minute. Se poate adăuga o linguriţă de iaurt  şi una de cereale pentru 6 luni, sau doar o linguriţă de unt. Acest piure se poate face şi cu legumele fierte pe abur, dar adaugaţi puţină apă fiartă şi ulei ca să fie mai moale şi bebe să îl poată păpa.

Cartof cu gălbenuş de ou şi spanac:

Se fierbe cartoful, iar cu 5 minute înainte de a închide se pune spanac mărunţit (se găseşte şi în comerţ gata tocat, congelat). Din acestea se face un piure. Se foloseşte gălbenuşul de la un ou fiert bine (10-15 minute din momentul în care începe să fiarbă), pasat. Se amestecă cu piureul de cartof.

Piure de pepene galben:

Curăţaţi 2 felii de pepene, astfel încât să rămână mai mult pe coajă şi să îi daţi copilului mai multă pulpă, este mai dulce. Puteţi combina cu branză calcică, cereale sau biscuiţi fără gluten

piure de dovlecel (dovlecel, ulei de măsline sau unt)

piure de morcov cu dovlecel ( morcovul se fierbe mai mult decât dovlecelul, iar la sfârşit se adaugă ulei)

piure de conopidă cu broccoli şi ulei de măsline

Aceste legume se fierb pe abur sau în apă timp de 10-15 minute. Când sunt făcute pe abur, se adaugă puţină apă fiartă înainte de a hrăni copilul, să poată înghiţi, căci făcute pe abur, legumele devin mai făinoase.

branză calcică (vezi pagina cu sfaturi pentru mămici) cu măr ras (facute pastă);

piure de fructe crude sau fierte: măr, pară;

8-129-12 luni:

Supică de peşte cu legume:

Cumpăraţi doar peşte proaspăt, nu congelat! De preferat şalău, păstrăv, crap, pangasius, file, căci este puţin probabil să reuşiţi să eliminaţi toate oasele.

Ca şi la pui, aruncaţi prima apă în care fierbeţi peştele, apoi puneţi la fiert peştele deodată cu legumele, căci este destul de fraged. Puteţi pune şi orez pentru a mai lua din gustul puternic de peşte. Folosiţi oricare din legumele permise, după gust.

Ciorbiţă cu perişoare de viţel:

200 gr carne tocată mărunt de viţel,

1 gălbenuş de ou,

2-3 linguriţe de gris,

legume ( morcov, ţelină, păstârnac, ardei gras, roşii,etc)

borş acru

Cărniţa tocată se amestecă cu gălbenuşul şi grisul şi se formează perişoare rotunde, nici prea mari, nici prea mici. Acestea se opăresc în apă curată, care apoi se aruncă.

Legumele se pun la fiert şi cu 10 minute înainte de a închide se pun şi perişoarele opărite, borşul (fiert cateva minute separat) şi pătrunjel verde. Se pisează totul cu furculiţa dacă bebe poate mânca, dacă nu, se dă prin blender la viteza dorită.

Piure de dovleac (din acela pentru plăcinte):

Curăţaţi dovleacul de coajă şi de seminţe, taiaţi bucăţi mărişoare şi aşezaţi-l într-un vas Yenna. Adaugați puțină apă, cam până la jumatetea dovleacului, și, dacă doriţi, puţină scorţişoară. Daţi la cuptor pentru cca o oră. S-ar putea ca la final dovleacul să fie puţin zbârcit, dar luaţi pulpa şi pasaţi-o. Pasta obţinută o puteţi amesteca cu mere rase, pere, banane pasate.

Piure de cartofi copţi:

Se coc cartofii în cuptor până se pătrund foarte uşor cu furculiţa. Se sfărâmă cât încă sunt fierbinţi, se adaugă puţin iaurt sau lapte, dar nu lapte de vacă, nu are încă un an bebe (e posibil ca de la laptele de vacă dat până la un an, copilul să devină intolerant la lactoză).

Piure de mere cu carne de pui sau curcan (nu am încercat această rețetă, dar sunt sigură că majoritatea copiilor de această vârstă ar iubi-o):

jumătate de piept de pui sau un sfert de piept de curcan

2-3 mere golden

Îndepărtaţi pielea de pe carne, puneţi carnea la fiert şi aruncaţi prima apă. Fierbeţi apoi bine carnea până devine moale şi tăiaţi-o bucăţele mici, dacă bebe poate mânca, dacă nu daţi-o pe maăina de tocat sau pasaţi-o cu blenderu.

Coaceţi merele în cuptor, cu tot cu coajă, 15 minute, iar apoi decojiţi-le şi pasaţi-le cu furculiţa sau cu blenderul. Amestecaţi pasta obţinută cu cărniţa şi cu suc de mere sau de morcov crud, sau chiar cu apă.

Mâncărică de fasole verde cu diferite legume:

Cel mai bine ar fi ca fasolea verde să fie fiartă pe aburi, îşi păstrează mai bine din vitamine, dar dacă nu există posibilitatea, se fierbe obişnuit, în apă. Se poate combina cu cartof sau rădăcinoase, roşii, etc.

Ciorbiţă de fasole verde (păstăi) cu orez

o mână de fasole verde,

1 morcov,

1 bucată de ţelină,

1 ardei gras,

1/2 ceaşcă de orez,

1/2 de ceaşcă borş acru

Se pun la fiert legumele, apoi orezul bine ales şi spălat, şi în final păstăile, după care se mai lasă 10 minute, dacă sunt păstăi verzi, din acelea rotunde, dacă sunt galbene şi plate, se pun o dată cu orezul, căci acest soi fierbe mai greu. În altă crăticioară se fierbe borşul acru cca 5 minute, apoi se adaugă peste legume şi se lasă împreună la fiert încă 5 minute. Se pasează totul după preferinţele copilului.

iaurt cu cereale pentru 8 luni

1 an1 an:

Budincă de orez pasat cu branză de vaci:

1 ceaşcă de cafea plină cu orez,

100 g branză de vaci,
.30 g zahăr,
.250 ml apă+lapte,
……………………………….unt,

………………………………1 ou,

………………………………. sare.

Orezul ales şi spălat se pune la fiert cu apa amestecată cu lapte şi un praf de sare; dacă scade, se mai adaugă apă. Se fierbe orezul până se zdrobeşte şi scade apa. Se trece prin sită sau blender. Pasta obţinută se amestecă cu brânza de vaci, se adaugă gălbenuşul de ou frecat cu zahărul şi la urmă albuşul spumă. Se unge cu unt o cratiţă, se îmbracă cu pesmet şi se toarnă compoziţia, adaugând un pic de unt deasupra. Se lasă la cuptor 40 de minute.

Musaca din carne de viţel:

200 g carne de viţel tocată,

1-2 cartofi,

1 morcov,

1 ceapă,

1 rădăcină de pătrunjel (ţelină, păstârnac),

ardei gras,

mărar

opţional conopidă, fasole vrede, usturoi

sare

Tăiaţi rădăcinoasele şi ceapa rondele, nu foarte subţiri. În carnea tocată puneţi puţină sare, mărar şi usturoi proaspăt (nu granule la pliculeţ), amestecaţi. Pregătiţi un vas pentru cuptor în care aranjaţi în felul următor: un strat de legume, un strat de carne, ultimul strat să fie de legume. Turnaţi peste ele puţin ulei. Dacă doriţi ca musacaua să iasă mai groasă, puneţi apă cam cât să cuprindă jumatate din compoziţie, iar dacă o vreţi mai moale, acoperiţi în întregime cu apă. Acoperiţi vasul şi daţi totul la cuptorul preîncălzit şi lăsaţi cca 30 de minute din momentul în care începe sa fiarbă. Pasaţi cu furculiţa înainte să hrăniţi copilul doar cantitatea dorită, dacă încă mai manâncă mai păstos, daţi totul prin blender şi păstraţi la frigider.

Pilaf cu dovlecei şi carne:

2 dovlecei,
2 morcovi,
orez,
100 grame carne fiartă,
puţin ulei,
sare,
mărar proaspăt tocat mărunt

Dovleceii se spală şi se curăţă. Morcovii tăiaţi felii se fierb separat. Orezul se spală şi se fierbe în apa în care au fiert morcovii. Se amestecă 100 grame de carne fiartă tăiată cuburi, felii de morcovi, dovleceii tăiaţi marunt, un pic de ulei, sare şi mărar tăiat mărunt. Se serveşte cald, cu o bucăţică de unt deasupra.

Budincă de spanac cu brânză:

500 g spanac,
2 linguriţe unt,
2 linguriţe făină,
100 g branză de vaci,
1 ou,
120 ml lapte.

Spanacul, bine spălat, se fierbe, se scurge, se toacă şi se amestecă cu un sos alb din faină şi lapte. Apoi se amestecă cu galbenuşul, 3 g unt, brânză şi albuşul bătut spumă. Cu restul untului se unge o formă în care se răstoarnă compoziţia şi se pune la cuptor, la bain-marie ( forma se poate poate pune într-o tavă mai mare cu apă). Suprafaţa budincii poate fi unsă cu puţin gălbenuş.

Prăjiturele tip biscuiţi:

175 g unt,

285 g zahăr,

1 ou  plus un gălbenuş,

285 g făină,

1 linguriţă esenţă de vanilie,

coaja de la o lămâie,

sare

Se freacă untul cu zahărul până se obţine o compoziţie spumoasă. Folosind o lingură de lemn, se încorporează oul întreg şi gălbenuşul, adăugate treptat. Se adaugă esenţa de vanilie, coaja rasă de lămâie şi puţină sare. Se amestecă bine pentru omogenizare şi apoi se adaugă făina, frământând uşor aluatul până se omogenizează bine. Se formează o bulă din aluat, se înveleşte în folie şi se dă la frigider pentru 30 de minute.

Se presară faină pe planşetă şi se întinde o foaie din aluatul răcit, cu grosimea de 5 mm. Se decupează forme de brăduţ, steluţe, etc. sau pur şi simplu cu un pahar, care se coc 10-15 min la foc potrivit, în cuptorul preîncălzit. Se pot unge cu puţină miere subţiată cu apă, după ce se răcesc, şi decora  cu bombonele, scorţişoară, cacao, nucă de cocos, etc.

Orez cu lapte şi pere:

200 gr orez bine ales şi spălat în mai multe ape,

700 ml lapte,

1 linguriţă scorţişoară pudră,

2 linguri miere,

2 pere,

1 lingură unt,

puţină sare

Fierbeţi laptele, apoi adăugaţi sarea, orezul şi scorţişoara şi lăsaţi să fiarbă încă 15 minute, cu vasul descoperit. Închideţi ochiul şi lăsaţi vasul  acoperit la răcit.

Între timp, tăiaţi perele felii, aşezaţi-le într-un vas uns cu unt, şi puneţi mierea deasupra lor. Daţi la cuptor până se înmoaie şi se caramelizează.

Se umezesc două castroane, se aşează orezul în ele, iar deasupra orezului, se pun perele. Se lasă la răcit, iar apoi se răstoarnă castroanele pe două farfurii întinse. Asta ca să aibe un aspect plăcut, dar puteţi pur şi simplu amesteca perele cu orezul.

Supă de paste făinoase:

– paste făinoase mici, tip steluţe, sau speciale pentru bebeluşi,

– morcov ras,

– pătrunjel, mărar sau busuioc, oregano, etc.

Cantităţile se pun după preferinţă, dar să fie suficientă apă pentru paste, astfel încât la final să fie o supă consistentă, nu prea subţire, dar suficient cât să poată bebe înghiţi. Fierbeţimai întâi apa cu morcovul, apoi adăugaţi pastele, dacă acestea au indicat pe pachet un timp scurt de fierbere, pentru ca morcovul să nu rămâna crud. O dată cu pastele puneţi şi verdeaţa, puţină sare şi ulei, de preferat de măsline. După ce pastele au fiert, daţi deoparte şi acoperiţi vasul, pentru ca ele să se mai umfle în abur.

Lapte cu mălai :

Puneţi laptele la fiert, iar când acesta dă în clocot, turnaţi mălaiul în ploaie şi puţin zahăr, mestecând continuu. Folosiţi atâta mălai cât să obţineţi o mămăliguţă foarte subţire, căci pe timp ce se răceşte, mălaiul se mai umflă şi se întăreşte. Se poate adăuga puţin unt, dar doar dacă laptele nu este prea gras. Acelaşi procedeu poate fi utilizat şi pentru gris, numai că acesta absoarbe mai mult lapte decât mălaiul.

P.S. Dacă aveţi întrebări, lăsaţi-le sub formă de comentariu, pot răspunde în limita cunoştinţelor şi experienţei  mele😉.

 

7 Răspunsuri to “Pentru copii şi părinţi”

  1. mihaela Says:

    sa-ti traieasca fetita mare si sanatoasa,nici nu are cum altfel cu asa o mamica grijule si atat de iubitoare

  2. Sanda Says:

    Felicitari!!!! din cate imi dau seama esti o persoana deosebita, o mamica dedicata, talentata si muncitoare!!! Te admir de asemenea si pentru faptul ca ai o pasiune pentru origami…am aceeasi pasiune, dar nu mai am asa mult timp pentru ea!!!
    Multa sanatate si mult spor in continuare!!!

    • Andreea Says:

      Multumesc mult pentru cuvintele frumoase! Incerc sa fac cate putin din fiecare, cu speranta ca nu supar pe nimeni. Pentru origami…da, trebuie timp, pe care deocamdata il am din plin😀

  3. terrylyn Says:

    Felicitari!!!!Ma bucur ca ai impartasit experientele tale cu alte mamici. Eu am un baietel de 6 luni si ne confruntam cu aceeasi problema, si el are dermatita atopica. Ai fost de mai mult ajutor decat doctorul de familie, care mi-a spus sa il fereasc de fructe de padure si sa curat bananele de seminte (care e o treaba sacaitoare si sincer nu stiu ce sa zic de eficacitatea ei..dar..in fine..).Am tot citit despre dermatita asta si sincer imi e frica sa incerc orice (mancare) cu piticul meu de frica sa nu ii apara pe fata iar bubite.Am folosit si eu Advantanul e singura crema cu care reusim sa ii faca petele sa dispara, dar din pacate nu se poate folosi pe termen lung(subtiaza pielea si corpul poate se poate obisnui cu ea si sa nu isi mai face efectul dupa un timp).O sa incerc si crema de care ai spus sa vedem…
    Multumim pentru articol si multa sanatate tie si fetitei tale!!

    • Andreea Says:

      Ma bucur ca am fost de folos! Fetita mea are acum aproape 5 ani, iar de 3 ani nu mai avem probleme cu dermatita. sper ca si baietell tau sa nu mai sufere in timp. Daca ai intrebari, sa nu eziti sa mi le pui. Imi poti scrie pe adresa andora_paper_art@yahoo.com. Sanatate si voua si crestere usoara!

  4. Cristina Says:

    Buna am si eu un Băiețel face 6 anișori si avem dermatita seboreica am încercat toate alifiile si nimic reapare am uitat sa specific o avem pe scalp . Ajutatima va rog sunt disperata

    • Andreea Says:

      Varsta e cam inaintata pt o dermatita atopica asemanatoare cu ce avea fetita mea. Asa ca nu stiu ce sa raspund. Plus ca fetita mea nu a avut pe scalp, nu am auzit sa apara si acolo. Cereti sfatul unui medic specialist, poate e nevoie de analize.


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: